Gandul zilei

- Tati, întrebă copilul de 5 ani, cât câştigi tu pe oră?
- Ce întrebare! Ia du-te la culcare şi lasă-mă, veni
răspunsul de la un tată obosit şi îmbufnat.
- Te rog, tati, spune-mi!
- Copile, nici măcar mamei tale nu-i spun aşa ceva! Dar, ca să mă laşi în pace, află că sunt plătit cu 25 lei pe oră.
- Tată, dacă te rog frumos, îmi dai şi mie 5 lei? Tatăl
deveni chiar iritat.
–Deci pentru asta ai vrut tu să afli! Şterge-o repede la culcare, m-ai supărat.
Copilul făcu ochii mari, apoi lăsă capul în piept şi
se duse la culcare. Tatăl a avut însă timp să observe
lacrimile mari şi expresia durerii de pe faţa sa. “Dacă
vrea să-şi cumpere ceva? Dacă avea nevoie de bani?
Dacă…?” Se duse încet în camera copilului şi puse pe
marginea patului 5 lei. Copilul sări în sus, se uită la bani, apoi scoase de sub pernă încă 20 lei şi strigă fericit:
- “Uite, acum am 25 lei!”
-“Aha, puştanule, ia zi repede, ce vrei să-ţi cumperi de mă şantajezi cu lacrimile tale?”
-“Tată, răspunse copilul oftând, îmi vinzi şi mie o oră din timpul tău?”

"Mai târziu" devenea "prea târziu". (Octavian Paler)

Gandul zilei:

Într-o şcoală de la ţară, la ora de religie, un copil l-a întrebat pe preot, care le vorbea despre milă:
- Părinte, dar eu, care sunt sărac şi nu am ce dărui, cum să fac eu milostenie? Dacă aş avea şi eu mai mulţi bani, aş da cu dragă inimă, dar aşa…
- Fiule, nu asta înseamnă milă. Uite, de exemplu, ieri dimineaţă, plecând cu treburi, am văzut-o peste drum pe mama ta, ieşind din curte şi ajutând până acasă o bătrână, ce se ostenea cu o legătură de lemne. Mai târziu, am zărit-o iarăşi îndrumând un călător ce se rătăcise şi, chiar dacă nu l-a putut ospăta, un sfat bun şi o cană cu apă rece s-au găsit şi pentru el. Când vecina de alături a plecat în târg cu treburi, i-a lăsat în grijă copilul cel mic. Spre seară, când doi săteni se certau în drum, a ieşit şi, cu vorbe frumoase, i-a împăcat. Vezi tu, acum, ce este mila? Chiar dacă nu ai bani să dai şi celorlalţi, nimic nu te împiedică să-i ajuţi cu atât cât poţi.

Nu trebuie să dai din buzunar, ci din suflet.

O metoda inedita de a iesi din timiditate.

Cine nu isi doreste sa scape de timiditate? Sunt multe carti de psihologie care trateaza aceasta stare si prezinta deslusit acest cuvant ca dupa citirea acestor carti te vezi mult mai timid... 

Sunt trei mici ganduri dar care au un efect destul de mare asupra acestei stari de timiditate:

1. Nu fiti obsedati de cei, cele, care dau bine si sunt performanti. Nu va comparati cu ei. Ganditi-va la cei ce nu pot vorbi, nu pot merge, nu pot plange si nu pot socoti. Voi sunteti fericiti! Ce n-ar da ei sa fie ca voi?

2. Slujiti-le acestor oameni. Faceti ceva pentru ei. Mai goliti-va garderoba si imbracati-i pe acei oameni care nu au purtat niciodata haine de sezon. Dati-le sa manance si luati-le si vreo trei banane. Intrati in casele lor, chiar daca o sa strambati din nas, pentru ca nu miroase a parfum de iasomie, ca la voi. Vorbiti-le de o viata mai buna si dati-le o mangaiere printr-o noua vizita pe care le-o promiteti. Ei nu vor rade de voi!

3. Totusi comparati-va cu Cineva. E in Biblie Cel care se numeste pe Sine Fiul omului. El coboara pana la nivelul tau. Nu te face sa te simti prost. El nu te ironizeaza, nu-si bate joc de nimeni. El te intelege si-ti sopteste clar, fara echivoc: "Esti asteptat printre ingeri".

Vei fi apoi atat de preocupat de binele lor, incat iti va pieri tremurul din voce in fata celor tari si frumosi sau frumoase. Vei primi un curaj necunoscut pana atunci, pentru ca ai o lupta: te intereseaza sa mai castigi pe cineva care sa-i ajute. Si credeti-ma, timiditatea care se ingrijeste de sine va pieri ca un abur! Va ramane aceea care are in obraji candoarea, o aroma de smerenie rara si o teama de a nu leza sufletul cuiva.

Va spun cu de la mine parere: un soi de timiditate care nu se vede pe sine mai important decat altul e o binecuvantare pentru semeni. De fapt e o adiere de cer.

Sursa: Graffiti pe inima - George Uba