Cojile ... sanatate pura :)

Nu aruncaţi cojile cartofilor, citricelor şi merelor! . 

Coaja este mai valoroasă pentru sănătate decît pulpa fructelor şi legumelor Dacă obişnuiţi să curăţaţi de coajă fructele şi legumele înainte de a le mînca, trebuie să ştiţi că faceţi o mare greşeală. De fapt, aruncaţi la gunoi cea mai sănătoasă parte a acestor alimente naturale, lipsindu-vă organismul de nutrienţi esenţiali. Numeroase fructe au coaja mult mai hrănitoare decît fructul în sine, cu mai mulţi antioxidanţi şi fibre vegetale. În cojile fructelor şi legumelor se ascund adevărate depozite de vitamine şi minerale. Este foarte important însă ca, înainte de a le consuma, să fie bine spălate. Înainte de a arunca la coş cojile, aflaţi beneficiile extraordinare pe care le are organismul de pe urma acestor medicamente şi poate vă veţi hotărî să le păstraţi.
Foi de ceapă pentru digestie Cojile de ceapă sînt printre cele mai apreciate în medicina tradiţională. Pare greu de crezut, dar din ele se pot prepara leacuri şi feluri de mîncare. Ceapa întreagă este un izvor de sănătate, dar straturile exterioare sînt mult mai bogate în antioxidanţi decît miezul. Nutriţioniştii recomandă cojile pentru conţinutul lor extrem de ridicat în fibre şi flavonoizi. Substanţele biologice din cojile de ceapă întăresc inima. Consumul regulat de coji crude de ceapă reglează activitatea tractului gastro-intestinal. Fenolii, compuşii care abundă în cojile de ceapă, reprezintă un puternic aliat în lupta anticancer. Decoctul din foi de ceapă se prepară dintr-o mînă de coji la un litru de apă. Se lasă la fiert cam 15 minute. Se consumă cîte un pahar în fiecare dimineaţă, în caz de reumatism sau gută. Foile de ceapă aplicate pe gît tratează amigdalele, iar ceaiul din aceste coji este cel mai bun sirop de tuse. Contra diareei, se face un decoct din foi de ceapă uscată, din care se bea cîte o jumătate de litru pe zi. Migrenele trec cu cataplasme cu foi de ceapă proaspete aplicate pe frunte. Putem mînca aceste coji în salate, sau ca garnitură, coapte la cuptor, după ce s-a adăugat puţin ulei de măsline şi sare. În tradiţia populară, cojile uscate de ceapă galbenă se foloseau pentru a vopsi în galben ţesăturile şi ouăle. Femeile îşi clăteau părul cu apă în care s-au fiert coji de ceapă uscate, pentru reflexe galben-aurii. Cercetătorii spanioli au demonstrat că aceste coji pot fi utilizate în industria alimentară ca aditivi sau ca bază pentru medicamente în industria farmaceutică.

Cataplasme cu coji de cartofi (n-ar trebui să putrezească în coşul de gunoi). Cojile de cartofi sînt mai preţioase pentru sănătate decît tuberculul întreg. Au un conţinut mare de potasiu, flavonoide cu acţiune antioxidantă şi antitumorală, vitamine din complexul B, fibre alimentare, compuşi fenolici cu efect de reglaj asupra activităţii cardiace. Coaja bine spălată şi fiartă în apă se poate bea ca leac pentru hipertensiune şi reumatism, are efect remineralizant. Cojile fierte se pot aplica pe articulaţiile dureroase şi rănile care se cicatrizează greu. Pentru sinuzită, se recomandă fierberea cojilor de la patru cartofi într-un litru de apă. Cu această infuzie se fac inhalaţii. În caz de afte bucale, se clăteşte gura cu decoct de coji de cartofi, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara. Cojile fierte timp de 30 de minute dau o soluţie cu care se clăteşte capul, metodă recomandată în caz de păr grizonat. Ca să curăţăm calcarul de pe un vas, fierbem îndelung în el coji de cartofi. Pentru arsuri, degerături, crăpături ale pielii, ulceraţii, se aplică pe locul respectiv coji de cartofi, fixate cu bandaj. Negii dispar tot cu coji de cartofi, lăsate peste noapte. Înţepăturile de căpuşă trec cu coji verzi. Acestea sînt foarte toxice, dar, aplicate extern, au efect antiviral, antibacterian, combat ciupercile parazite. Cartofii copţi, mîncaţi cu tot cu coajă, ajută în insomnii, îmbătrînire prematură, previn boala Alzheimer, accidentele vasculare, degenerescenţa maculară, cataracta şi ajută la slăbit. Cartofii cu coajă de culoare roşie conţin principii hepato-protectoare, fiind recomandaţi în tratarea hepatitelor.

Coaja castravetelui reglează tensiunea. Mîncaţi castraveţii cu tot cu coajă pentru conţinutul de dioxid de siliciu, un nutrient care contribuie la consolidarea părului, unghiilor, şi care atenuează semnele îmbătrînirii. Cojile acestei legume sînt pline de enzime, vitaminele A şi C, calciu, fier, fosfor, potasiu, carbohidraţi. Ajută la normalizarea tractului digestiv, sînt un bun diuretic, protejează ficatul şi stomacul, iar aplicate local, vindecă pielea afectată de detergenţi şi scad febra. Tot castravetele mîncat cu coajă reglează tensiunea arterială şi nivelul colesterolului. Extrem de preţioase în cosmetică, cojile au efect puternic asupra tenului cu pori deschişi. Întindeţi pe obraji cojile curăţate mai gros. Peste ele, aşezaţi un tifon umezit. Această mască hidratează tenul şi închide porii. Arsurile de la soare, umflăturile de la ochi sau dermatitele pot fi combătute cu coajă de castravete. Furnicile pot fi alungate tot cu coji de castravete, toxice pentru tipurile de ciuperci cu care se hrănesc furnicile.

Fasolea este importantă în terapie prin cojile ei, adică tecile în care se dezvoltă boabele. Tecile conţin aminoacizi, substanţe minerale, vitamina C, tirozidină şi triptofan. Ceaiul din teci de fasole se recomandă în afecţiuni cronice ale rinichilor şi căilor urinare, dar mai ales persoanelor care suferă de diabet. Acest ceai este un diuretic excelent, reduce cantitatea de zahăr din sînge, curăţă organismul de toxine, igienizează rinichii şi normalizează urinarea. Se prepară dintr-o lingură de teci uscate şi mărunţite la un sfert de litru de apă. Se fierbe 15 minute şi se beau două ceşti pe zi, neîndulcit. Extern, ceaiul din teci e bun în tratamentul eczemelor, erupţiilor cutanate, acneei. Pieliţa roşiilor, bun cardioprotector

Roşiile sînt alimente medicament, iar principalele lor proprietăţi stau în pieliţe. Acestea ajută la scăderea tensiunii arteriale şi a nivelului de colesterol. Previn apariţia accidentelor vasculare, a infarcturilor şi a altor boli de inimă. Sînt foarte eficiente în îngrijirea pielii. Folosiţi o mască din cojile de la 8-12 roşii. Lăsaţi-o să acţioneze 10 minute. Tenul va fi mai curat şi mai strălucitor.

Cojile usturoiului conţin nu mai puţin de şase compuşi antioxidanţi. Decojind usturoiul nu facem decît să ne lipsim de acele substanţe care luptă cu procesul de îmbătrînire şi protejează inima.

Coaja de dovleac este bogată în zinc, util pielii şi unghiilor, şi în beta caroten, care protejează de boli de inimă şi cancer. Putem beneficia de coajă doar curăţind partea tare mai subţire.

Nu aruncaţi cojile (verzi) de la nucile pe care le curăţaţi pentru dulceaţă. Sînt foarte bogate în iod şi taninuri, cu efecte antiinfecţioase, depurative şi stimulatoare ale tiroidei. Umpleţi un borcan cu coji de nucă şi turnaţi alcool alimentar, votcă sau ţuică de casă, cît să le acopere. Se lasă la macerat 14 zile, apoi se filtrează. Această tinctură e bună în frecţii contra durerilor reumatice, dar şi în administrare internă pentru eliminarea toxinelor, gută, hipotiroidie, eczeme.

Cojile uscate de nuca se folosesc şi la băi locale sau generale, pentru vopsirea părului, sub formă de comprese pentru ten seboreic sau răni purulente, şi sub formă de gargară, în afecţiuni gingivale.
Leac pentru bronşite din coji de mere
Cojile de mere sînt un remediu la îndemîna oricui, dar, din păcate, mulţi le aruncă, neştiind cît sînt de valoroase. Dacă nu puteţi mînca mărul întreg, păstraţi cojile. Aceste deşeuri vegetale facilitează procesul digestiv, concentrează circa 50% din cantitatea de vitamina C şi conţine cu 87% mai multe componente anticancerigene decît pulpa. În aceste condiţii, nu este de mirare că, în industria farmaceutică, vitaminele necesare obţinerii suplimentelor se extrag tocmai din coaja merelor. În caz de insomnie, o infuzie din coji de mere ajută foarte mult. Peste două linguri de coji de mere se toarnă 200 ml de apă fierbinte şi se lasă zece minute la infuzat. Ceaiul se bea seara, cu două ore înainte de culcare. Împotriva crampelor la stomac se bea aceeaşi infuzie, cîte o cană, de trei ori pe zi. Pentru tratarea bronşitelor şi a reumatismului, se face un macerat din coji de mere, bine uscate şi pisate. La un litru de apă, se pun opt linguri de pulbere şi se lasă la macerat 12 ore. Se beau cîte trei căni pe zi. Din cojile şi cotoarele merelor se poate obţine un compot delicios şi energizant. Acidul din cojile de mere ajută la îndepărtarea petelor de pe vasele de aluminiu. Se lasă la fiert pe foc mic timp de 30 de minute.
Coaja citricelor, somnifer parfumat. Cojile de portocale pot fi un excelent remediu împotriva constipaţiei. Trebuie să fierbeţi cojile de la două portocale în 250 ml de apă, timp de 30 de minute, după care apa se aruncă. Se pun apoi din nou la fiert într-un litru de apă, împreună cu 20 g de zahăr. Un alt leac pentru digestia lentă: o linguriţă de coajă de portocală pisată se pune într-o cană cu apă fierbinte, se lasă la infuzat un sfert de oră şi se ia acest amestec după masa de prînz. Aceste coji sînt bune şi în combaterea febrei. Cîteva coji proaspete de portocale aşezate pe noptieră alungă insomnia. Coaja rasă poate fi folosită în asortarea salatelor, în ceai, iaurt, supe, terci de ovăz sau orez. Pentru a consuma coaja, putem alege să preparăm sucul proaspăt de citrice din portocale nedecojite. În coajă şi pieliţă se găseşte hesperidină, care are un rol semnificativ în reducerea hipertensiunii arteriale, a colesterolului rău şi are proprietăţi antiinflamatorii. Coaja de portocală conţine o cantitate mai mare de fitonutrienţi şi flavonoizi decît pulpa fructului, fapt ce îi oferă proprietăţi antiinflamatorii, ajutînd digestia şi ameliorînd problemele gastrointestinale. Datorită conţinutului bogat în vitaminele A şi C, coaja de portocală reprezintă un remediu eficient împotriva răcelilor, întărind sistemul imunitar. Studii recente arată că anumiţi compuşi din portocală sînt eficienţi în lupta împotriva cancerului de sîn, esofagian şi stomacal. Maceratul din aceste coji ajută şi în balonări. Antioxidanţii din coajă sînt de 20 de ori mai puternici decît cei din suc. În general, orice citric conţine substanţe benefice în coajă. Acestea cresc imunitatea, sînt hipotensive şi antiinflamatoare. În plus, împrospătează şi parfumează aerul din cameră, aşezate pe masă sau în vasul cu apă de pe calorifer.

Resturi de struguri şi gutui contra ridurilor. Cojile de gutui sînt foarte bune împotriva ridurilor. Turnaţi peste cojile a trei gutui ţuică şi lăsaţi la macerat timp de 15 zile. Infuzia de coji şi frunze de gutui, în combinaţie cu mierea de albine, calmează tusea, înlătură raguşeală şi eliberează căile respiratorii.
Ceaiul de coji de banane este bun în mahmureală. Se prepară dintr-o coajă de banană la un litru de apă, şi se fierbe timp de 10 minute. La fel de bine, coaja de banană poate fi stoarsă. Cercetătorii au descoperit că extractul din coajă de banană poate ameliora depresia, fiind bogat în serotonină. Tot coaja este excelentă pentru ochi, pentru că abundă în luteină, care protejează ochii de acţiunea nocivă a ultravioletelor, ferindu-i de cataractă.

Coaja fructelor de kiwi, deşi puţin apetisantă, este bogată în antioxidanţi şi se crede că are proprietăţi anticancerigene, antiinflamatoare şi antialergice. Conţine de trei ori mai mulţi antioxidanţi decît pulpa fructului, care ajută inclusiv în lupta cu stafilococii şi E-colli. Bogată în potasiu şi vitamina A, care ajută la revitalizarea şi hidratarea pielii, coaja piersicilor întăreşte sistemul imunitar, este detoxifiantă, protejează de cataractă, reduce riscul de cancer, boli de inimă şi artrită.

Coaja de papaya, aplicată pe tălpi, înmoaie pielea şi tratează călcîiele crăpate. Papaya este bogată în vitamina A şi papaină, care distruge proteinele inactive şi îndepărtează pielea moartă.

Cojile de struguri oferă elasticitate pielii, iar sucul lor ajută la refacerea acesteia. Aplicate pe ten, pieliţele strugurilor combat ridurile. Împachetările cu aceste pieliţe absorb excesul de apă din organism şi combat celulita. Coaja de strugure conţine aminoacizi care au grijă de sănătatea ţesutului cardiac. Resveratrolul din coaja strugurilor întăreşte sistemul imunitar, reduce grăsimile din sînge şi împiedică apariţia trombozei.

Deşeuri care nu trebuie să ajungă la gunoi! Ceea ce aruncăm poate fi uneori extrem de folositor. Iată cîteva deşeuri alimentare preţioase:
1. Codiţele de cireşe uscate constituie un remediu excelent împotriva bolilor de rinichi, pielonefrite şi cistite. La o jumătate de litru de apă se adaugă o mînă de codiţe şi se infuzează. Decoctul din aceste codiţe combate diareea. Infuzia din codiţe de vişine este leac pentru migrene, artrite, gută şi edeme.

2. Coaja de la trei ouă, bine spălată, uscată şi pisată, amestecată cu sucul de la trei lămîi şi miere şi lăsată la macerat o săptămînă, este un vechi remediu pentru lipsa de calciu. Se ia cîte o linguriţă din acest amestec de trei ori pe zi. Praful obţinut din coajă de ou este de ajutor şi în caz de ulcer, dacă e dizolvat într-o cană cu apă călduţă.

3. Frunzele de morcov, preparate sub formă de ceai, ajută la remineralizarea sugarilor şi copiilor. Decoctul de frunze de morcov este foarte eficient împotriva eczemelor, rănilor şi arsurilor. Gargara ajută în afte, iar cataplasmele din frunze proaspete, tăiate mărunt şi pisate pînă cînd devin o pastă, rezolvă plăgile, ulceraţiile gambei, furunculele, pecinginea şi abcesele.

4. Mătasea de pe ştiuleţi se pune la uscat şi se foloseşte la prepararea ceaiurilor. Pentru disfuncţii hepatobiliare, menstruaţii dureroase, tulburări de menopauză, cistită, afecţiuni ale sistemului cardiovascular, litiază renală, reumatism, infuzaţi două linguri de mătase de porumb uscată în 200 ml de apă.

5. Nici zaţul de la cafea nu se aruncă. Amestecat cu pămîntul din ghivece, constituie un excelent stimulator al creşterii plantelor. Dacă spălaţi mîinile cu săpun şi zaţ, îndepărtaţi mirosul de ceapă. Tot zaţul este cel care pune pe fugă furnicile.