duminică, 20 septembrie 2009

Nevoia de siguranta...
Unii trec usor peste nevoile fiziologice (nu cele dupa ce ati mancat ci cele de a face un ban ca sa traiesti la limita existentei), dar mai greu le este sa treaca la treapta urmatoare a nevoilor clasificate de Maslow si anume nevoia de siguranta... pentru a ajunge la aceasta, unii au nevoie de ajutorul nostru...
Tu ce parere ai?


Familia V.T. este una din multe familii care se confrunta cu astfel de probleme... Am cunoscut aceasta familie prin intermediul altei familii care este sub grija mea sau mai mult spuns sub ocrotirea lui Dumnezeu, pentru ca El face aceste lucrari prin mine...
La Bontida este situata aceasta casa, casa apartine unui tanar care a primit-o mostenire si este unicul loc unde sa isi poata pune capul si sa se fereasca de ploi si alte cele date de natura. Este o casa ce dateaza din anii 1900 si a fost facuta din caramizi de pamant si zidite intre ele tot cu pamant... un fel de lut.

Problema cea mai mare este ca aceasta casa a avut 2 camere si una din camere a cazut, materialul video arata o gramada de pamant adunat langa casa si acea gramada de pamant erau bucatile de caramida de la camera cazuta, puteti vede cum si cealalta camera care inca se mai tine este in primejdie de a cadea, peretele cu usa se vede destul de fisurat si plafonul casei este in bataia vantului, ploilor, pt ca nu este destul de acoperit...
Se poate vedea exact situatia exacta a casei din imaginile de mai jos, peretele fisurat este in dreapta si este si intrarea in casa.


Doamna din imagine este viitoare sotie a tanarului/proprietarului casei si in luna ianuarie vor avea un bebelas.
Acum se construieste in locul unde a fost camera a doua care a cazut, se construieste una noua si mai bine intarita, caramizile ce le vedeti sunt caramizi adunate in timp de catre tanarul si viitorul tatic, si au fost aduse la Bontida de catre un prieten care este sofer pe duba... Multumim pe aceasta cale acestui sofer si fiecarui participant la aceasta constructie...

Pana in prezent s-a turnat o temelie pe care sa se paota ridica peretii viitoarei case...

Daca vrei sa contribui la aceasta constructie, te rog sa ma contactezi si impreuna putem face aceasta familie fericita...

Este nevoie, inca, de ciment, grinzi si polistiren...

Doamne-ajuta!...

joi, 3 septembrie 2009

INIMA



Se povesteşte că într-o zi, un tânăr s-a oprit în centrul unui mare oraş şi a început să le spună trecătorilor că are cea mai frumoasă inimă din lume. Nu după mult timp, s-a strâns în jurul lui o mulţime de oameni care îi admirau inima. Era într-adevăr perfectă! Toţi au căzut de acord că are cea mai frumoasă inimă pe care au văzut-o vreodată…
Tânărul era foarte mândru de inima lui şi nu contenea să se laude singur cu ea. Deodată, de mulţime s-a apropiat un bătrânel. Cu glas liniştit, el a rostit ca pentru sine:
- Şi totuşi, perfecţiunea inimii lui nu se compară cu frumuseţea inimii mele!
Oamenii au început să-şi întoarcă privirile către inima bătrânelului. Până şi tânărul a fost curios să vadă inima ce îndrăznea să se compare cu inima lui. Era o inimă puternică, ale cărei bătăi ritmate se auzeau până departe. Dar era plină de cicatrice şi erau locuri unde bucăţi din ea fuseseră înlocuite cu altele care nu se potriveau chiar întru totul, liniile de unire dintre bucăţile străine şi inima bătrânului fiind sinuoase, chiar colţuroase pe alocuri. Ba, mai mult, din loc în loc lipseau bucăţi întregi, lăsând să se vadă răni largi deschise, încă sângerânde.
-Cum poate spune că are o inimă mai frumoasă? îşi şopteau uimiţi oamenii.
-Cred că glumeşti, spuse tânărul după ce a examinat atent inima bătrânului. Priveşte la inima mea, este perfectă! Pe când a ta este toată o rană, numai lacrimi şi durere.
-Da, a spus blând bătrânul. Inima ta arată perfect, dar nu mi-aş schimba niciodată inima cu a ta. Vezi tu, fiecare cicatrice de pe inima mea reprezintă o persoană căreia i-am dăruit dragostea mea : rup o bucată din inima mea şi i-o dau omului de lângă mine, care adesea îmi dă în schimb o bucată din inima lui, ce se potriveşte în locul rămas gol în inima mea. Dar pentru că bucăţile nu sunt măsurate la milimetru, rămân margini colţuroase pe care eu le preţuiesc nespus de mult, deoarece îmi amintesc de dragostea pe care am împărtăşit-o cu cel de lângă mine. Uneori am dăruit bucăţi din inima mea unor oameni care nu mi-au dat nimic în schimb, nici măcar o bucăţică din inima lor… Acestea sunt rănile deschise din inima mea, pentru că a-i iubi pe cei din jurul tău implică întotdeauna un oarecare risc. Şi deşi aceste răni sângerează încă şi mă dor, ele îmi amintesc de dragostea pe care o am până şi pentru aceşti oameni. Cine ştie, s-ar putea ca într-o zi să se întoarcă la mine şi să-mi umple locurile goale cu bucăţi din inimile lor…
Înţelegi acum, dragul meu, care este adevărata frumuseţe a inimii? a încheiat cu glas domol şi zâmbet cald bătrânelul.
Tânărul a rămas tăcut deoparte, cu obrazul scăldat în lacrimi. S-a apropiat apoi timid de bătrân, a rupt o bucată din inima lui perfectă şi i-a întins-o cu mâini tremurânde. Bătrânul i-a primit bucata şi a pus-o în inima lui. A rupt apoi o bucată din inima brăzdată de cicatrice şi i-a întins-o tânărului. Se potrivea, dar nu perfect, pentru că marginile erau cam colţuroase.
Tânărul şi-a privit inima care nu mai era perfectă, dar care acum era mai frumoasă ca niciodată, fiindcă în inima cândva perfectă pulsa de-acum dragoste din inima bătrânului. Cei doi s-au îmbrăţişat, şi-au zâmbit şi au pornit împreună la drum.
Cât de trist trebuie să fie să mergi pe cale vieţii cu o inimă întreagă în piept. O inimă întreagă, dar lipsită de frumuseţe…
Inima ta cum este? O poţi împărţi cu alţii?

vineri, 14 august 2009

Nu stiu daca voi ati fost/sunteti admiratori ai lui Michael Jackson. Dar, pentru ca, in zilele acestea, multi se gandesc la el, m-am gandit si eu, vrand-nevrand, luata de valul amintirilor si al regretelor colective. Mi-am adus aminte ca m-a mirat intotdeauna strania nepotrivire dintre ceea ce parea sa gandeasca despre ecologism, mediu, stil de viata verde etc. – asa cum se reflecta acest lucru in unele dintre cantecele lui – si apucaturile de vedeta cheltuitoare, cu aparitii stralucitoare si extravagante costisitoare.
Ciudata contradictie, una dintre multele care ii defineau felul de a fi, atat cat il puteam noi cunoaste. Acum, ca s-a dus, vom avea si mai putine sanse de a-i intelege pe deplin personalitatea.
Dar, pentru cei carora le-a fost drag omul si/sau muzica sa, hai sa ne amintim de el intr-un context potrivit cu spiritul acestui blog: miscatoarele imagini ale videoclipului Earth Song.

http://www.youtube.com/watch?v=VqeADZgjtpY

miercuri, 8 iulie 2009

Un caz intalnit mai rar, dar foarte adevarat....

L. I. in varsta de 8 ani, are un handicap locomotor (i-a fost amputat piciorul drept de catre tren... a cazut din tren) si am putea spune ca este copilul nimanui pana in prezent... A fost abandonat de catre mama lui si a ramas astfel in grija bunicii si a concubinului mamei lui. Nu beneficiaza de nici un ajutor de la stat si ar putea fi incadrat in gradul de invaliditate, dar nici pe acesta nu il poate primi pt ca nu este inregistrat in cadrul Registrului de Stare Civila, nefiind astfel recunoscut de catre stat...

Carui fapt se datoreaza acest lucru?

La nastere mama a uitat sa il inregistreze la biroul de nasteri, iar astfel copilul a ramas neinregistrat si fara certificat de nastere... in lipsa acestui act important copilul nu poate sa isi primeasca nici macar alocatia de care se poate bucura fiecare copil pana la varsta de 18 ani...Ce este de facut pentru aceasta?... In cautarile mele de pana acum am ajuns la punctul inalt pe care nici DGASPC Cluj nu a reusit sa il atinga si anume – Exista o neclaritate si anume aceea ca baietelul nu a fost inregistrat dupa numele mamei lui, care era la randul ei inregistrata dupa numele tatalui ei si nu dupa numele mamei, cum se credea.
Astfel ca numele pe care DGASPC si Tribunalul il tot enunta in cererile de prezentare in fata Instantei este un nume pe care respectiva doamna nu l-a purtat niciodata, ea purtand numele tatalui ei. De aici o intreaga confuzie....

Copilul a primit o scrisoare de la mama lui in care aceasta ii spunea ca este bine si ca urmeaza sa il viziteze, dar asta nu stim cand va fi... Este de dorit ca vizita sa aiba loc pana la data la care este pronuntata urmatoarea intalnire in fata Instantei, pt ca astfel eu as putea-o ruga sa-mi dea o declaratie prin care sa ateste ca ea este mama copilului si ca il lasa pe acesta in grija bunicii, urmand ca bunica insotita de mine sa se prezinte in fata Instantei, sa inregistreze copilul pe numele ei si aceasta situatie sa se incheie intr-un mod favorabil pentru copil.
Dar daca mama nu apare pana in septembrie, mi-am propus sa merg personal la ea in judetul Sibiu pentru a o face sa inteleaga situatia si sa procedam la fel cum am enuntat mai sus, dar aceasta implica o serie de cheltuieli pe care nu stiu in ce masura voi putea sa le suport integral.
Sunt dispus sa-mi folosesc masina, dar voi avea nevoie de resurse in ceea ce priveste combustibilul.Ai putea incepe de aici cu ceva pentru a ajuta!!!

Nu uita ca acela care daruieste, nu isi da lui, ci ii da Domnului si Domnul va binecuvanta ce a dat fiecare!!!

marți, 7 iulie 2009

Marea PROVOCARE...

Stiu ca fiecare din noi avem pe suflet un sambure de "a face bine"...

Am citit nu de mult ideea unor tineri care au pus bazele unei SOCIETATII DE BINEFACERE si asta m-a impresionat foarte mult... Nu au trebuit sa plece din localitatea lor ca sa faca binele ci chiar langa ei au vazut ca erau oameni care duceau lipsa si asta o vedem si noi la fiecare pas si chiar poate vecinul tau este in situatia de a primi ajutor...

Ce am putea face pentru acesti oameni necajiti?

Simplu...

Daca nu ai timp sa mergi tu la ei, mergem noi la ei, dar paote ai macar timp sa dai din ceea ce te indeamna inima sa faci si anume... se poate proceda in felul urmator!!!

Odata la 2 saptamani vrem sa facem pachete (continut alimentar) pentru cateva familii nevoiase din Cluj Napoca, cateva dintre ele sunt la groopa de gunoi a orasului, si altele exact in spatele bibliotecii Lucian Blaga din cartierul Marasti si alte lucruri necesare (ex: pampers si lapte praf pentru copilasii lor si hainute)...

Nu cred ca cer mult si pentru aceasta fac apel la fiecare cititor si prieten de-al meu care vrea sa se alature acestei initiative...

Nume de Contact Aurel Man
Tel xxxxxxxxxxxx
si deschidem lista cu cei ce doresc sa se inscrie... te poti inscrie si printr-un coment la acest enunt si voi luat legatura cu tine personal...

Domnul sa ne tina sanatosi si statornici

P.S. La ora actuala suntem urmatorii: eu in persoana si Bogdan Ciurtin din Cluj Napoca (un simplu angajat care are pe suflet dorinta de a da banuti pentru a sprijini acest proiect)

duminică, 14 iunie 2009

Astazi este o zi speciala pentru copilasii de pe strada coastei din zona marasti in spatele bibliotecii Octavian goga din cluj-napoca...
Jucariile sunt daruite de prescolarii gradinitei crestine din Rm.valcea care au ales ce le-a placut mai mult si si le-au daruit pt a ii face bucurosi pe copilasii de etnie rroma din cluj...

Daca ai si tu o jucarie sau ceva ce doresti sa daruiesti, nu ezita si contacteaza-ma...
Impreuna putem sa facem pe fiecare familie defavorizata, o familie fericita...

Isus se lasa flamand pentru a-si da painea la cei ce duceau lipsa de mancare, oare cum reactiona mama Lui cand il vedea flamand? asta este intrebarea care ma impresioneaza, dar cred ca bucuria pe care o avea il facea sa se sature si nu mai avea nevoie de nimic altceva....

joi, 11 iunie 2009

La calarie... momente de neuitat

La calarie - 


Maguri Racatau - un loc minunat si placut sa te relaxezi... am fost si eu cu prietenii intr-o zi de duminica a lunii iunie unde vremea a tinut cu noi (am fost un grup de prieteni mai restrans), am reusit sa ne bucuram de peisajul minunat al muntelui si multele izvoare ce ies din munte... dar ca orice final ca sa fie minuant s-a ivit aparitia unui cal care m-a facut pe mine cat si pe prietenul meu Claudiu sa il calarim... a fost pt rima data cand m-am urcat pe un cal... este acea senzatie de clatinare (daca ai calarit cand erai micut pe spatele tatalui sau fratelui mai mare, e excact aceasi senzatie de clatinare si de neechilibru), asa ca atucnic and a luat-o la fuga atat imi trebuia sa mai si cad, dar nu am cazut si am reusit sa duc cu bine o tura de teren....

   Trap trap

marți, 26 mai 2009

Asa va fi pe noul pamant cand dusmanii vor fi cei mai buni prieteni si leul va fi prieten chiar cu mielul... rare cazuri avem acum in lumea cum ar fi si acesta... exista si un leu care e prieten bun cu un miel si e leu vegetarian...

Iti dorestia sa o viata frumoasa?

Povestea soricelului. ..

Privind prin gaura din perete, un soricel vazu pe fermier si pe sotia sa desfacand un pachet. "Oare ce se afla acolo?" se intreba soricelul. A fost ingrozit sa vada ca in pachet era o capcana pentru soareci.

Intorcandu-se la ferma, soricelul dadu de veste tuturor despre ceea ce vazuse. "Este o capcana pentru soricei in casa! Este o capcana pentru soricei in casa!"

Gaina a cloncanit, si-a ridicat capul si a spus: "Domnule soarece, iti pot spune doar atat. Inteleg ca este o problema grava pentru dumneata, dar nu are nici o consecinta asupra mea. Nu pot fi deranjata de aceasta informatie".

Apoi soricelul se duse la porc si ii spuse: "Este o capcana pentru soricei in casa!" Porcul a fost impresionat, dar a raspuns: "Regret, domnule soarece, nu pot face nimic, poate doar sa ma rog pentru tine. Poti sa fii sigur ca esti in rugaciunile mele viitoare."

Soricelul s-a dus apoi la vaca si i-a zis si ei: "Este o capcana pentru soricei in casa!" Vaca i-a raspuns: "Wow, domnule soricel, imi pare rau pentru tine, dar in ceea ce ma priveste pe mine, aceasta capcana nu ma poate rani in nici un fel."

In cele din urma, soricelul s-a intors in casa foarte deznadajduit si s-a decis sa infrunte de unul singur capcana. In acea noapte s-a auzit un sunet care vestea ca ceva fusese prins in capcana. Sotia fermierului se grabi sa vada despre ce este vorba, dar din cauza intunericului nu a vazut ca in capcana era coada unui sarpe mare si veninos. Asa ca acesta o muscase.

Fermierul se grabi cu sotia sa la spital, apoi o aduse acasa cu febra mare.Toata lumea stie ca un bun remediu impotriva febrei este supa de pui, asa ca fermierul se duse si sacrifica gaina.Cu toate acestea, starea sotiei sale se inrautatea.Prietenii si vecinii venisera sa stea cu ea, iar ca sa ii poata hrani fermierul taie si porcul.Sotia fermierului nu se insanatosi si in cele din urma a murit. La inmormantare au venit atat de multe persoane incat fermierul a sacrificat si vaca pentru a-i hrani pe toti.

Soricelul privea acum prin gaura din perete cu multa tristete....



MORALA: Atunci cand auzi ca cineva are o problema si crezi ca nu te priveste, adu-ti aminte ca daca unul dintre noi este amenintat, noi toti suntem in pericol. Toti suntem intr-o calatorie numita viata. Am putea sa ne protejam unii pe altii (macar in interese comune) si sa facem un efort special pentru a ne incuraja reciproc in faptele bune. Interesele pot fi de la cele mai individuale (egoiste) pana la cele mai generale (altruiste – in beneficiul grupului).

sâmbătă, 11 aprilie 2009

La emisiunea Banker si Somer televizata de Antena1, a candidat si un tanar din casa de copii!!!

Un tanar din Ramnicu Valcea care a crescut la casa de copii, a sunat la redactia emisiunii Banker si Somer televizata de Antena1 si ei au acceptat sa-l primeasca in emisiune ca participant si in data de 11 aprilie 2009 a fost in direct... A fost o emisiune reusita si un sfarsit de emisiune in favoarea acestui tanar...
De apreciat este faptul ca prezentatorii emisiunii sunt chiar comicii renumiti: Romica si Palade care au incurajat foarte mult acest tanar si l-au apreciat pentru efortul lui si chiar apreciat atitudinea tinerilor din casele de copii... (sunt veseli chiar si in conditiile in care se gasesc - afirmatia lui Romica... ceva ce nu prea se remarca de catre altii!!!)


Bravo Gigi...

duminică, 22 martie 2009

Ajutor finalizat

Faptele vorbesc...
Cu cateva zile in urma am trimis in lista mea de mass un anunt in care ceream un "ajutor de transport"," ajutorul" a fost imediat gasit si in imediata duminica, o zi insorita de primavara in care toata lumea alegea un picnic sau o iesire din tumultul orasului, eu alegeam sa vad cum lucrurile sunt incarcate in masina si sa vad bucuria acelor oameni care mi-au cerut ajutorul...
Nevoia lor era de o masina cu care sa isi transporte o canapea si ceva lemne pe care le-a strans pt a le duce in com Bontinda, jud Cluj. Printre lucrurile care au fost puse in masina au fost si hainele si alte obiecte pe care tu si altii cu inima larga le-au oferit...

Scurta prezentare:

Este vorba de fam lui K. C. cu un efectiv de 10 persoane cu tot cu cei batrani (2 batrani, 4 copii si 4 nepoti), care locuiesc in buricul clujului (in spatele unei institutii importante din oras, cladirea Nokia si cladirea Bibliotecii clujene), care au strans si primit din partea oamenilor cu suflet fie lemne, fie o canapea si alte obiecte...
Toate aceste lucruri le-au oferit la fata lor cea mica care si-a gasit un baiat care o iubeste... si ne mai avand loc in casa lor (o camera si o bucatarie... poate va intrebati unde stau cei 10?.... in curte si-au amenajat niste colibe si fiecare din cei 4 copii si-au facut cate o coliba si doar fata a ales sa plece.)...ea s-a mutat la el in Bontida....
Doar 2 persoane din cei 6 adulti lucreaza (excludem nepotii), restul familiei se ocupa cu colectare de fier vechi si lemn pt a-si incalzi casa...
E o familie intregita si unita, se ajuta unii pe altii si toti trag la acea bucatarie care le ofera o supa calda si cateodata nici pe acea supa nu o prea au pt ca lipseste atunci cand nu reusesc sa stranga fier suficient...





Va multumesc pt toti cei care va implicati in activitatile mele sociale...
Domnul sa va binecuvinteze

marți, 27 ianuarie 2009



    Vreau sa redau o scurta discutie cu o d-na de varsta a treia... accentuez faptul ca e nevoie sa relationam si asta face parte din viata noastra de zi cu zi ca noi sa ne putem simti mai bine si sa stim ca cineva ne asculta, ne vorbeste, ne acorda din timpul lui timp, s.a.

   
   
Prezentare de inceput...

Strain fata de acest site, dar nu strain de informatiile pe care voi dori sa le public aici, ca tu sa le cunosti prin intermediul acestui blog...

   Vreau sa dau publicitatii activitatea mea pentru a putea sa reusesc sa te bag si pe tine in echipa mea de voluntariat...

   Imi place sa lucrez independent cu persoanele defavorizate, tot ce pot sa fac este sa le ofer sprijin si consiliere...

   Cine sunt si de ce fac toate aceste lucruri... Simplu... pentru ca merg pe principiul Scripturii si anume: "Mai bine sa dai decat sa primesti" si "ce doriti sa va faca voua oamenii faceti-le si voi la fel"...